Medicii constată că a devenit a doua problemă de sănătate, după durerile de spate. Sindromul burnout (epuizare profesională) se poate termina cu o moarte prematură. Multe dintre problemele pentru care ne stresăm sunt doar în imaginaţia noastră. „S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm şi care ne produc anxietate, de fapt nici măcar nu au loc“, arată dr. Cozmin Mihai, medic psihiatru.
Stresul la locul de muncă a devenit în ultimii ani o problemă majoră, susţin specialiştii Institutului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi, fiind pe locul doi în clasamentul problemelor de sănătate după durerile de spate. Astfel, stresul psihic ajunge să solicite întreg organismul, problemele de sănătate generate de stresul la locul de muncă începând de la insomnii, migrene, stări de agitaţie şi culminând cu starea permanentă de tensiune, dificultatea de concentrare, gastrită, astm bronşic, boli cardiovasculare, în cazuri extreme ajungându-se şi la moarte prematură cauzată de suprasolicitare, cunoscută şi sub termenul de sindrom burnout.
Astfel, medicii spun că o cauză permanentă de stres este reprezentată de problemele de relaţionare, cum ar fi cele între şefi, subordonaţi sau colegi, însă în special angajaţii se luptă cu nesiguranţa zilei de mâine.
„O altă cauză de stres întâlnită des în România este incertitudinea carierei, a locului de muncă şi, implicit, a sursei de venit, ceea ce reduce în timp satisfacţia la locul de muncă. Dacă locul de muncă este nesigur pentru individ, atunci acesta se poate converti rapid într-un stres care va afecta întreaga activitate profesională. O categorie afectată mai des este cea a cadrelor de conducere, care, prin complexitatea, responsabilitatea, ritmul alert, prelungirea timpului la serviciu, dar şi din cauza angajaţilor slab pregătiţi, devin ţintele stresului organizaţional“, a explicatdr. Cozmin Mihai, medic psihiatru în cadrul institutului.
Mai mult, specialiştii spun că în foarte multe cazuri ajungem să exagerăm şi să considerăm că situaţiile sunt mai stresante decât în realitate. Astfel, doar 8 până la 10% reprezintă de fapt situaţiile limită care produc un stres real.
„S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm şi care ne produc anxietate, de fapt nici măcar nu au loc. Un procent de 25% din grijile pe care ni le facem pentru anumite evenimente nu pot fi evitate. În schimb, criticile, reproşurile şi răutăţile celor din jur ne creează stres în procent de 12%, iar stresul în legătură cu starea de sănătate este într-un procent de 15%. Concluzia acestor cuantificări stresante este aceea că doar 8 până la 10% reprezintă de fapt situaţiile limită care ne produc un stres real şi sigur“, a completat medicul ieşean.
Printre cele mai expuse profesii se numără cele de medic, aviator, controlor de trafic aerian, profesor, director, în special fiind meserii care necesită o responsabilitate continuă.
Pentru reducerea stresului la locul de muncă, medicii recomandă să existe un echilibru între muncă, familie şi viaţa personală, să menţinem relaţii bune cu cei din jur, ceea ce ar aduce un oarecare echilibru, acestea fiind completate de o atitudine relaxată şi pozitivă. De asemenea, este recomandat ca cele 24 de ore din zi să fie împărţite egal, opt ore la muncă, opt ore de activităţi relaxante, iar restul de opt ore să fie dedicate somnului.
sursa www.ziaruldeiasi.ro