RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Eveniment

„Depresia nu este nici boală, nici moft. Este o realitate clinică dură”

 

 

Ignorată sau considerată încă un moft în societatea românească, depresia afectează tot mai multe persoane, inclusiv tineri. Este o realitate clinică dură, un tablou amplificat de societatea contemporană, de presiunea uriaşă de a performa, de stressul invizibil cotidian.

  

Care sunt semnele şi simptomele care pot sugera o stare depresivă, care este tratamentul şi cum îi putem ajuta pe cei apropiaţi atunci când trec printr-o depresie, explică mediul psihiatru Ovidiu Alexinschi.

Reporter: Care sunt semnele, simptomele depresiei care ar trebui să alarmeze familia?

Dr. Ovidiu Alexinschi, coordonator Programe „No addict”: „Există o serie de simptome care pot să sugereze depresia majoră, dacă au o durată continuă de peste două săptămâni: tristeţe, pierderea speranţei, pierderea interesului şi a plăcerii faţă de activităţi înainte plăcute, insomnia, astenia , scăderea ponderală, sentimentele de auto-învinovăţire, gândurile recurente de  sinucidere sau tentativele în antecedente. Oricum, ele capătă valoare în contextul judecăţii clinice şi integrării de către specialist alături de alte semne clinice, în condiţiile în care o bună parte pot apărea şi în alte tulburări psihice sau condiţii medicale”.

Rep.: Ce facem când bănuim că cineva apropiat suferă de depresie? Cui ne adresăm: psiholog sau psihiatru?

Dr. Ovidiu Alexinschi: „În momentul în care aparţinătorii sesizează o posibilă depresie se pot adresa unui profesionist în sănătate mintală – psihiatru sau psiholog , care, în urma evaluării poate stabili nivelul de asistenţă necesar. Depresiile uşoare sau moderate sunt abordate de multe ori cu rezultate bune cu psihoterapie sau consiliere psihologică”.

Rep.: Ce presupune tratamentul?

Dr. Ovidiu Alexinschi: „Tratamentul în depresie, în funcţie de gravitate presupune două componente : psihoterapia şi farmacoterapia. Dacă, în cazul depresiilor uşoare sau medii se poate apela cu succes la psihoterapie, în cazul depresiilor severe, în special cele cu tentative suicidară sau ideaţie suicidară este nevoie de spitalizare şi intervenţie complex – medicamentoasă şi consiliere/ psihoterapie”.

Rep.: Cât de importantă este psihoterapia? Dar medicaţia?

Dr. Ovidiu Alexinschi: ”Cea mai bună terapie este aceea pe care pacientul este de acord să o urmeze. Fără o alianţă terapeutică solidă şi fără implicarea şi dorinţa de a lupta cu depresia rezultatele sunt modeste. Studiile arată faptul că ambele forme de terapie aduc un plus de valoare asistenţei depresiei. Este important să înţelegem că depinde foarte mult şi de acceptul pacientului , dar şi de aderenţa la tratament. Sunt pacienţi care sunt înclinaţi către psihologic şi refuză  medicamentele. Cert este că, combinate, cele două forme de terapie aduc cele mai multe beneficii pe termen lung”.

Rep.: Medicamentele au efecte adverse? Ce se întâmplă dacă pacientul refuză medicaţia sau dacă la un moment dat renunţă la tratament pentru că i se pare că se simte mai bine sau că nu are efectul scontat?

Dr. Ovidiu Alexinschi: ”Misiunea medicului este aceea de a pune interesul pacientului pe primul plan, îmbunătăţirea calităţii vieţii lor. Noi, medicii, punem permanent în balanţă efectele adverse versus beneficia pentru pacienţii noştri. Din capul locului trebuie să spunem că toate medicamentele, indiferent de boala căreia se adresează au efecte secundare. Ceea ce nu înseamnă că renunţăm sau abandonăm speranţa de tratament. Ele sunt aprobate şi utilizate în urma unor studii complexe care arată că se desprind ca şi rezultate de placebo, şi că potenţialele beneficii pot depăşi eventualele efecte adverse. Întreruperea sau schimbarea medicaţiei fără consultarea medicului poate avea consecinţe nedorite şi este de preferat ca ajustări sau modificări în schema de tratament să se facă împreună cu terapeutul. Aşa arată o alianţă terapeutică solidă”.

Rep.: Persoana care a avut un episod depresiv, poate avea recăderi?

Dr. Ovidiu Alexinschi: ”Din păcate, depresia poate să reapară şi experienţa clinică ne arată că o proporţie destul de mare de pacienţi prezintă recurenţa episoadelor, în special cei care abandonează parcursul terapeutic prin decizie proprie. Înţelegerea profundă a fenomenului depresiei, faptul că este larg difuzată în populaţie, prevalenţa care o situează pe locul 2 în lume, după bolile cardio-vasculare,  fac cu atât mai importantă aplecarea cu profesionalism şi îmbinarea eforturilor noastre, a tuturor, pentru a limita efectele depresiei”.

Rep.: Cum putem ajuta o persoană depresivă, cum ar trebui să ne comportăm?

Dr. Ovidiu Alexinschi: ”Cineva care suferă de depresie are nevoie de protecţie, pe cât posibil în mediul socio-familial, cu adaptarea programului şi cerinţelor la capacităţile sale şi susţinere continuă . Sentimentul de inutilitate, de pierdere a speranţei face ca persoana cu depresie să fie mult mai receptivă la critici sau remarci negative şi să îi augmenteze ideea de incapacitate. Pe de altă parte, o atitudine suportivă, caldă, de implicare progresivă în ecosistemul socio-familial poate ajuta la menţinerea remisiunii pe termen lung”.

Rep.: Trebuie să ne îngrijorăm ca o persoană depresivă ar putea recurge la gesturi sinucigaşe? Trebuie să o supraveghem cu atenţie, continuu?

Dr. Ovidiu Alexinschi: ”Trebuie să subliniem faptul că suicidul este un act unilateral de voinţă , iar capacitatea de predictibilitate este încă modestă. O persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde , iar datele din literatură arată că  4% din cei diagnosticaţi cu depresie se sinucid. De fapt, semnale de alarmă mai fiabile sunt în special la cei care au mai avut tentative suicidare sau au ideaţie autolitică şi care reprezintă urgenţe psihiatrice. Legat de suicidul în depresie , din nefericire acesta se finalizează chiar şi sub tratament şi este descrisă chiar o creştere a incidenţei în primele săptămâni de tratament.  O atitudine deschisă, suportivă, caldă, fără a fi intruzivă sau de control, poate reprezenta atitudinea de echilibru şi referinţă pe care o persoană depresivă o caută. Îngustarea câmpului conştiinţei face că sinuciderea să pară singura ieşire dintr-o situaţie de durere morală şi, din nefericire, prea mulţi decid să iasă în acest fel din viaţă”.

Rep.: Este depresia o boală sau un “moft”? Exista percepţia ca “a făcut depresie de prea mult bine”, “părinţii mei a crescut zece copii în condiţii mult mai grele şi nu au făcut depresie”!

Dr. Ovidiu Alexinschi: „Depresia nu este nici boală nici moft. Este o realitate clinică dură, un tablou amplificat de societatea contemporană , de anomie, de presiunea uriaşă de a performa, de stressul invizibil cotidian. Cu cât condiţiile de mediu sunt mai brutale, imprevizibile şi inexplicabile de filtrul personal, cu atât probabilitatea de a dezvolta tulburări psihice este mai mare. Pe de altă parte, un mediu deschis, care încurajează competiţia pozitivă, feedbackul constructiv  şi sisteme de suport sociale bune sunt ancore importante şi pot crea ancadramentul unei societăţi sanogene. “De prea mult bine” sau “de prea mult rău”  reprezintă de fapt extreme în viaţă, iar biologicul înseamnă un interval de valori care ne împinge volens-nolens către flexibilitate şi adaptabilitate continuă la condiţiile mereu în schimbare din jurul nostru. Depinde mult de fiecare dintre noi să nu trecem nepăsători pe lângă suferinţă, tristeţe şi pierderea speranţei”.

 sursa www.ziaruldeiasi.ro

 

 

 

Related posts

Start de an școlar! Bucurie maximă în rândul elevior și cadrelor didactice! (Foto)

Marius Parteni

Prima zi a Rezervației Forestire Tătăruși! Urmează spectacolul aviatic și concertele

Ema Roman

Povestea tunelului de 800 de metri, ascuns în munții României. A fost construit pe vremea austro-ungarilor

Redacția
Încarcă...