RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

160 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a devenit domn al Moldovei

Ca urmare a războiului Crimeii (1853-1856), conflict în care Rusia a fost înfrântă de Imperiul Otoman și aliații săi englezi și francezi, la Paris s-a organizat o întrunire a Marilor Puteri în cadrul căreia s-a redactat o Convneție care prevedea Unirea Principatelor Moldova și Valahia. Fiecare Principat urma să aibă domn, guvern și adunare legislativă separată.

 

  

În seara zilei de 3 ianuarie 1859, membrii partidei naționale s-au strâns la Iași în cabinetul de istorie naturală, în sala „Elefantului”, unde era expus un exemplar cumpărat cu mai mulți ani în urmă de domnitorul Mihail Sturdza. Îi mai despărțea doar o zi de data alegerii și din nou discuțiile se prelungeau fără vreun rezultat.

Inițial Vasile Alecsandri avea 17 voturi, dar i-a cedat locul lui Costache Negri, un politician cu experiență care la rândul său a trebuit să renunțe la idee deoarece nu îndeplinea toate condițiile impuse de Convenție. Aproape de miezul nopții, văzând această situație, Lascăr Rosetti încuie sala și ”amenință” că nimeni nu va pleca de acolo până nu vor ajunge la o înțelegere.

La reluarea discuțiilor, Nicolae Pisoschi propune să fie ales Alexandru Ioan Cuza, colonelul care cu un an în urmă își depusese demisia din armată ca urmare a abuzurilor antiunioniștilor moloveni, gest care stârnise simpatie în rândul populației. Trecându-se la vot, prima oară are doar cinci susținători, deputații fiind oarecum surpinși de propunere. Se mai votează de câteva ori, de fiecare dată crescând numărul susținătorilor săi. În sfârșit, ”Partidul național independent”, așa cum se singur se redenumise grupul deputaților unioniști, se hotărăște asupra numelui de Alexandru Ioan Cuza.

Trecuse de miezul nopții când cei 30 de deputați prezenți încheie un proces verbal prin care se angajau să susțină ”prin vot de față” în ședința Adunării elective candidatura colonelului ”Alexandru Cuza”.

Întrucât Kogălniceanu lipsea, câțiva merg la el acasă, îl trezesc din somn și-l pun să iscălească. Surpins, buimac, Kogăliceanu semnează. Cuza nu fusese de prezent. Aflând, crede că e o glumă și spune unui prieten: ”Pezevenghii ăștia vor să mă pună domn”. Era surprins din simpul motiv că nu își depusese candidatura! Colonelul era însă binecunoscut deputaților: cu unii fusese coleg de școală la Iași, apoi la Paris, participaseră împreună la frământările din 1848 iar apoi împărțise cu ei amărăciunile exilului.

 

continuare pe www.istorie.pescurt.ro

Related posts

Sfântul Gheorghe, patron al multor ţări şi oraşe, unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini. Câţi români îşi serbează numele pe 23 aprilie

Redacția

Castelul din România care atrage turiştii de pretutindeni. Un tablou săpat în piatră ascunde o parte dintre secretele istorice: “Fata e îndrăgostită de locul ăsta”

Redacția

Aceasta este Taina Căsătoriei: două persoane unite într-o singură ființă

Redacția
Încarcă...